Tennis: regule di ghjocu, colpi, equipamentu è più

da Joost Nusselder | Actualizatu u:  March 9 2023

Hè cun grande piacè chì scrivu sti articuli per i mo lettori, voi. Ùn accettu micca u pagamentu per scrive recensioni, a mo opinione nantu à i prudutti hè a mo propria, ma se truvate e mo raccomandazioni utili è finiscite per cumprà qualcosa per mezu di unu di i ligami, possu riceve una cumissione per quessa. Più infurmazione

U tennis hè unu di i sporti più antichi in u mondu. Hè unu di i sporti più populari di u 21u seculu. Hè un sport indipendente chì pò esse ghjucatu individualmente o in squadre cù a rachis è una palla. Hè stata dapoi a fine di u Medievu quandu era particularmente populari trà l'elite.

In questu articulu spiegheraghju ciò chì hè u tennis, cumu hè urigginatu è cumu si ghjucanu oghje.

Cosa hè u tennis

Ciò chì discutemu in questu post cumpletu:

Chì implica u tennis?

I principii di u tennis

U tennis hè un indipendente sport di racket chì pò esse ghjucatu individualmente o in coppie. Hè ghjucatu cù una rachetta è una bola nantu à una campo di tennis. U sportu hè statu dapoi u tardu Medievu è era sopratuttu populari trà l'elite à u mumentu. Oghje, u tennis hè un sport mundiale ghjucatu da milioni di persone.

Cumu hè ghjucatu à u tennis ?

U tennis hè ghjucatu nantu à diversi tipi di superfici, cum'è campi duri, campi in terra battuta è erba. L'ughjettu di u ghjocu hè di chjappà a bola nantu à a reta in u campu di ghjocu di l'avversariu, in modu chì ùn ponu micca chjappà a bola in daretu. Se a bola sbarca in u tribunale di l'avversu, u ghjucatore marca un puntu. U ghjocu pò esse ghjucatu sia in single sia in doppia.

Cumu cumincià à ghjucà à tennis ?

Per cumincià à ghjucà à u tennis, avete bisognu di una racchetta è di una palla di tennis. Ci sò diversi tipi di rackets è boli, ognunu cù e so caratteristiche. U diamitru di una bola di tennis hè di circa 6,7 ​​cm è u pesu hè di circa 58 grammi. Pudete unisce à un club di tennis in a vostra zona è entrene è ghjucà partite quì. Pudete ancu chjappà una bola cù l'amichi per piacè.

Cume hè un campu di tennis?

Un campu di tennis hà dimensioni di 23,77 metri di lunghezza è 8,23 metri di larghezza per i single è 10,97 metri di larghezza per i doppii. A larghezza di a corte hè indicata da e linee è in u centru di u tribunale hè una reta di 91,4 cm d'altitudine. Ci sò ancu campi di tennis di dimensioni speciali per i juniors.

Chì rende u tennis cusì divertente?

U tennis hè un sportu induve pudete ghjucà sia individualmente sia in squadra. Hè un sportu chì ti sfida sia fisicu è mentale. À traversu e diverse fasi chì passanu, da e cumpetenze basi à e tattiche apprese, u tennis resta sfida è pudete ottene megliu è megliu. Inoltre, hè un sportu chì pudete praticà à ogni età è induve pudete divertevi assai.

A storia di u tennis

Da handball à tennis

U tennis hè un ghjocu impurtante chì hè ghjucatu da u XIII seculu. Hè principiatu cum'è una forma di u ghjocu di handball, cunnisciutu ancu "jeu de paume" (ghjocu di palma) in francese. U ghjocu hè statu inventatu è si sparse rapidamente trà a nubiltà in Francia. In u Medievu, u ghjocu era ghjucatu in modu diversu di ciò chì avemu avutu per pensà. L'idea era di chjappà una bola cù a manu nuda o guanti. In seguitu, i rackets sò stati usati per chjappà u ballu.

U nomu tennis

U nomu "tennis" vene da a parolla francese "tennisom", chì significa "guardà in l'aria". U ghjocu hè statu chjamatu prima "tennis reale" per distinguishlu da "tennis di prato", chì hè statu inventatu dopu.

L'emergenza di u tennis in prato

U ghjocu mudernu di tennis principia in l'Inghilterra in u 19u seculu. U ghjocu era ghjucatu in spazii grassy chjamati "lawns". U ghjocu hà guadagnatu rapidamente pupularità è era ghjucatu da persone di tutte e classi. U ghjocu avia linee standard è frontiere è era ghjucatu nantu à una corte rectangulare.

U campu di tennis : chì ghjucate ?

Dimensioni è limitazioni

U campu di tennis hè un campu di ghjocu rettangulare, 23,77 metri di lunghezza è 8,23 metri di larghezza per i singles, è 10,97 metri di larghezza per i doppiu. U campu hè delimitatu da linee bianche di 5 cm di larghezza. I mità sò siparati da una linea centrale chì divide u campu in dui parti uguali. Diversi regule s'applicanu à e linii è cumu si deve esse datu a bola quandu tocca à u campu.

Materiali è rivestimenti

U campu di tennis pò esse ghjucatu à l'internu è à l'esterno. I tennisti prufessiunali ghjucanu principarmenti nantu à erba, turf artificiale, brique (argilla) o superfici più fini cum'è l'argilla rossa à l'Open di Francia. L'erba hè una catifa bassa chì assicura un drenaje rapidu. A grava rossa hè più grossa è face un ghjocu più lento. I ghjoculi interni sò spessu ghjucati in smash court, una superficia artificiale piena di materiale ceramicu assai finitu.

A metà di ghjocu è i rails di tram

U campu di ghjocu hè divisu in dui mità di ghjocu, ognunu cù una sacchetta frontale è una tasca posteriore. I rails di tram sò e linee esterne di u campu è sò parti di u campu di ghjocu. A bola chì sbarca nantu à i rails di u tram hè cunsideratu in. Quandu serve, a bola deve sbarcà in a corte di serviziu diagonale di l'avversariu. Se u ballu va fora, hè un foul.

U serviziu è u ghjocu

U serviziu hè una parte impurtante di u ghjocu. A bola deve esse purtata currettamente, perchè a bola pò esse lanciata è chjappà sottu o sopra. U ballò deve sbarcà in a casella di serviziu di l'avversariu senza toccu a linea centrale. A bola deve prima atterri in a sacchetta frontale prima ch'ella pò esse tornata da l'avversariu. Se u ballu chjappà in a reta, ma poi finisce in a casella di serviziu curretta, questu hè chjamatu serviziu currettu. Una volta per serve, un ghjucatore pò serve un secondu serviziu se u primu hè un difettu. Se u sicondu serviziu hè ancu sbagliatu, u risultatu in una doppia falla è u ghjucatore perde u so serviziu.

Strokes è regule di ghjocu

U ghjocu hè ghjucatu chjappà u ballu avanti è avanti nantu à a reta trà i dui ghjucatori. U ballò pò esse ghjucatu cù diverse colpi, cum'è u drittu, u backhand, a palma, u back, groundstroke, topspin, forehandspin, forehand slice, downward and drop shot. A bola deve esse chjappata in modu chì ferma in e linee di u campu di ghjocu è l'avversu ùn pò micca colpi à u ballu. Ci hè parechje regule chì i ghjucatori devenu aderiscenu, cum'è a prevenzione di i difetti di u pede è a rotazione curretta di i turni di serviziu. Un ghjucatore pò perde una partita s'ellu perde a so propria pausa di serviziu è dà cusì un vantaghju à l'avversariu.

U campu di tennis hè un fenomenu in sè stessu, induve i ghjucatori ponu dimustrà e so cumpetenze è batte i so avversari. Ancu s'ellu hè una battaglia senza fine trà dui ghjucatori abili, a chance di vince hè sempre quì.

E regule di tennis

General

U tennis hè un sportu in quale dui ghjucatori (single) o quattru ghjucatori (doppiu) ghjucanu unu contru à l'altru. L'ughjettu di u ghjocu hè di chjappà a bola nantu à a reta è sbarcà in e linee di a mità di l'avversariu. U ghjocu principia cù un serve è i punti sò puntuati quandu l'avversu ùn pò micca rinvià a bola currettamente.

U almacenamentu

U serviziu hè un fenomenu impurtante in u tennis. U ghjucatore chì serve principia u ghjocu è hà una chance di chjappà a bola currettamente nantu à a reta. U servitore rota trà i ghjucatori dopu ogni ghjocu. Se a bola chjappà in a reta durante u serviziu è poi entra in a casella curretta, questu hè chjamatu "let" è u ghjucatore riceve una seconda chance. Se a bola chjappà in a reta o sbarca fora di i limiti, hè una foul. Un ghjucatore pò serve a bola sottu o sopra, cù a bola chì salta in terra prima di esse colpi. Un foulu di pede, induve u ghjucatore si trova cù u so pede nantu o sopra a linea di basa mentre serve, hè ancu un foul.

U ghjocu

Una volta chì u ghjocu hà iniziatu, i ghjucatori anu da chjappà a bola nantu à a reta è sbarcà in e linee di a mità di l'avversariu. U ballu pò saltà solu una volta in terra prima ch'ella deve esse tornata. Se a bola sbarca fora di i limiti, sbarcarà in a sacchetta frontale o posteriore, secondu da induve a bola hè stata colpita. Se u ballu toccu a reta durante u ghjocu è poi entra in a casella curretta, hè chjamatu "netball" è u ghjocu cuntinueghja. I punti sò cuntati cusì: 15, 30, 40 è ghjocu. Sì i dui ghjucatori sò à 40 punti, un puntu più deve esse vintu per fà u ghjocu. Se u ghjucatore chì serve attualmente perde u ghjocu, hè chjamatu una pausa. Se u ghjucatore chì serve vince u ghjocu, hè chjamatu pausa di serviziu.

Per riesce

Ci sò diversi tipi di colpi in tennis. I più cumuni sò u forehand è u backhand. In u forehand, u ghjucatore culpisce a bola cù a palma di a manu in avanti, mentre chì in u backhand, u spinu di a manu hè in fronte. L'altri colpi includenu u groundstroke, induve a bola hè colpita in terra dopu à u rimbalzu, u topspin, induve a bola hè colpita cù un muvimentu in discendenza per passà sopra a reta rapidamente è ripidamente, a fetta, induve a bola hè colpita cù un U muvimentu in discendenza hè culpitu per ottene u bassu nantu à a reta, u colpu di goccia, induve u ballu hè culpitu in modu chì passa brevemente nantu à a reta è poi rimbalza rapidamente, è u lob, induve u ballu hè culpitu altu sopra a testa di l'avversariu. In una volata, u ballu hè culpitu in l'aria prima ch'ellu rimbalza in terra. Una mezza volata hè un colpu in u quale u ballu hè colpi prima di chjappà in terra.

U travagliu

Una pista di tennis hè divisa in dui mità, ognunu cù una linea di basa è una linea di serviziu. I rails di tram à i lati di a pista contanu ancu cum'è purtati in ghjocu. Ci sò diverse superfici nantu à quale pudete ghjucà à tennis, cum'è erba, ghiaia, corti dura è catifa. Ogni superficia hà e so caratteristiche è esige un stilu di ghjocu diversu.

Errori

Ci hè parechje sbaglii chì un ghjucatore pò fà durante u ghjocu. Un doppiu fallu hè quandu u ghjucatore commette dui falli durante u so turnu di serviziu. Una falla di u pede hè quandu u ghjucatore stà cù u so pede nantu à o sopra a linea di basa mentre serve. Una bola chì sbarca fora di i limiti hè ancu un foul. Se a bola salta duie volte durante u ghjocu prima di esse colpita, hè ancu una foul.

Strokes : e diverse tecniche per mette u ballò nantu à a reta

Forehand è backhand

U forehand è backhand sò i dui colpi più cumunimenti usati in tennis. Cù u forehand, tenete a racheta di tennis in a manu diritta (o a manu manca si site mancini) è culpisce a bola cù un muvimentu in avanti di a vostra rachetta. Cù u backhand tenite a rachetta cù duie mani è culpisce a bola cù un muvimentu laterale di a vostra rachetta. I dui colpi duveranu esse maestrati da ogni tennista è sò essenziali per una bona fundazione in u ghjocu.

Service

U serve hè un fenomenu in sè stessu in u tennis. Hè l'unicu colpu induve pudete serve a bola sè stessu è induve a bola hè messa in ghjocu. A bola deve esse lanciata o ghjittata nantu à a reta, ma a manera in quale questu hè fattu pò varià. Per esempiu, pudete serve u ballu sottu o sopra, è pudete sceglie da induve serve u ballu. Se a bola hè servita currettamente è sbarca in e linee di u tribunale di serviziu, u ghjucatore chì serve guadagna un vantaghju in u ghjocu.

Colpu di terra

Un colpu di terra hè un colpu chì torna a bola dopu chì hè stata culpita nantu à a reta da u vostru avversariu. Questu pò esse fattu cù un forehand o backhand. Ci sò sfarenti tippi di groundstrokes, cum'è u topspin, forehandspin è forehand slice. In u topspin, a bola hè colpita da a racheta cun un muvimentu in discendenza cusì chì a bola passa assai sopra a reta è poi casca rapidamente. In u spinu di forehand, u ballu hè culpitu da a racheta cù un muvimentu ascendente, perchè u ballu passa nantu à a reta cù assai spin. Cù u forehand slice, u ballu hè culpitu da a racheta cù un muvimentu laterale, perchè a bola passa bassa sopra a reta.

Lob è smash

Un lob hè un colpu altu chì passa sopra a testa di u vostru avversariu è sbarca in u spinu di a corte. Questu pò esse fattu cù un forehand o backhand. Un smash hè un colpu altu colpu sopra, simile à un muvimentu di lanciu. Stu colpu hè principalmente utilizatu per colpi immediatamente una bola alta chì si avvicina à a reta. Cù i dui colpi hè impurtante di chjappà a bola à u mumentu bellu è dà a direzzione ghjusta.

Volleyball

Un volley hè un colpu induve caccià a bola fora di l'aria prima ch'ella chjappà in terra. Questu pò esse fattu cù un forehand o backhand. Cù un volley tenite a rachetta cù una manu è culpisce a bola cù un cortu muvimentu di a vostra rachetta. Hè un colpu veloce chì hè principalmente utilizatu à a reta. Una bona volata pò dà assai chances in u ghjocu.

Sè vo site un principiante o un ghjucatore espertu, maestru di e diverse tecniche di colpi hè essenziale per ghjucà bè. Praticà è sperimentendu cù e diverse colpi, pudete migliurà u vostru propiu ghjocu è aumentà e vostre probabilità di un ghjocu o ancu una pausa di serviziu.

Attrezzatura di tennis : chì ci vole à ghjucà à tennis ?

Racchetta di tennis è palle di tennis

Di sicuru, u tennis ùn hè micca pussibule senza l'equipaggiu ghjustu. I suminimi principali sò rackets di tennis (alcuni rivistati quì) è balli di tennis. I racchetti di tennis venenu in tanti dimensioni è materiali chì qualchì volta ùn pudete micca vede u legnu per l'arburi. A maiò parte di rackets sò fatti di grafite, ma ci sò ancu rackets d'aluminiu o titaniu. A dimensione di a testa di racket hè determinata da u diametru, spressione in centimetri quadrati. Un diametru normale hè di circa 645 cm², ma ci sò ancu rackets cù un capu più grande o più chjucu. U pesu di una racket varieghja trà 250 è 350 grammi. A bola di tennis hà un diametru di circa 6,7 ​​centimetri è pesa trà 56 è 59 grammi. L'altezza di rimbalza di una bola di tennis dipende da a pressione interna. Una nova bola rimbalza più altu ch'è una vechja bola. In u mondu di u tennis, solu balli gialli sò ghjucati, ma altri culori sò ancu usati per a furmazione.

Roba di tennis è scarpi di tennis

In più di una rachetta è di balli, ci sò più cose chì avete bisognu di ghjucà à tennis. In particulare in u passatu i ghjucatori di tennis ghjucanu in vestiti bianchi, ma oghje hè menu è menu cumuni. In i tornei, l'omi spessu portanu una cammisa di polo è pantaloni, mentre chì e donne portanu un vestitu di tennis, una cammisa è una falda di tennis. Hè ancu usatu scarpi di tennis di specialità (u megliu rivista quì), chì pò esse furnitu cù damping supplementu. Hè impurtante di portà boni scarpi di tennis, perchè furnisce una bona presa in u tribunale è ponu prevene ferite.

Corde di tennis

I cordi di tennis sò una parte impurtante di a racchetta di tennis. Ci sò parechji tipi di corde nantu à u mercatu, ma i più durable sò generalmente i megliu. A menu chì ùn soffrenu di rotture di corde croniche, hè megliu optà per corde durable. Assicuratevi chì a corda chì ghjucate offre abbastanza cunfortu, perchè una corda chì hè troppu dura pò esse stressanti per u vostru bracciu. Se ghjucate a stessa corda ogni volta, pò perde u rendiment cù u tempu. Una corda chì rende menu genera menu spin è cuntrollu è offre menu cunfortu.

Altre forniture

In più di i materiali per ghjucà à u tennis, ci sò parechje altre necessità. Per esempiu, una sedia elevata hè necessaria per u arbitru, chì si trova à a fine di a pista è decide i punti. Ci sò ancu pezzi obligatorii, cum'è pause di toilette è cambiamenti di cammisa, chì necessitanu permessu di l'arbitru. Hè ancu impurtante chì i spettatori si cumportanu modestamente è ùn facenu micca gesti di braccia eccessivamente entusiasti o usanu parolle gridanu chì puderanu disturbà a percepzione di i ghjucatori.

Borsa è accessori

Een borsa di tennis (u megliu rivista quì) hè utile per trasportà tutte e vostre cose. Inoltre, ci sò picculi accessori cum'è una banda di sudore è un orologio sportivu per seguità a freccia di u core. Un clip di bola di lussu Bjorn Borg hè ancu piacevule per avè.

Scoring

Cumu funziona u sistema di punti?

U tennis hè un sportu in quale i punti sò puntuati chjappà a bola nantu à a reta è sbarcà in e linee di l'avversariu. Ogni volta chì un ghjucatore marca un puntu, hè nutatu nantu à u scoreboard. Un ghjocu hè vintu da u ghjucatore chì puntua quattru punti prima è hà una diferenza di almenu dui punti cù l'avversu. Sì i dui ghjucatori sò nantu à 40 punti, hè chjamatu "deuce". Da quellu puntu, deve esse una diferenza di dui punti per vince u ghjocu. Questu hè chjamatu "vantaggio". Se u ghjucatore cun vantaghju vince u puntu dopu, ellu vince u ghjocu. Se l'avversu vince u puntu, torna à deuce.

Cumu funziona un tiebreak?

Sì i dui ghjucadori sò finu à sei partiti in un ghjocu, un tiebreaker hè ghjucatu. Questu hè un modu spiciale di scoring in quale u primu ghjucadore chì hà puntuatu sette punti cù una diferenza di almenu dui punti contru l'avversariu vince u tiebreak è cusì u set. I punti in un tiebreak sò cuntati in modu diversu cà in un ghjocu regulare. U ghjucatore chì principia à serve serve un puntu da u latu drittu di u tribunale. Allora l'avversariu serve dui punti da u latu manca di u tribunale. Allora u primu ghjucatore serve dinò dui punti da u latu drittu di u tribunale, è cusì. Questu hè alternatu finu à chì ci hè un vincitore.

Chì sò e dimensioni richieste di una pista di tennis?

Una pista di tennis hè di forma rettangulare è hà una lunghezza di 23,77 metri è una larghezza di 8,23 metri per i single. In doppiu u tribunale hè un pocu più strettu, vale à dì 10,97 metri di larghezza. I linii internu di a corte sò usati per doppiu, mentre chì i linii esterni sò usati per singles. L'altezza di a reta in u mità di u tribunale hè di 91,4 centimetri per doppiu è 1,07 metri per single. A bola deve esse culpita sopra a reta è sbarcà in e linee di l'avversariu per puntuà un puntu. Se a bola sbarca fora di i limiti o ùn falla à toccu a reta, l'avversariu marca u puntu.

Cumu finisce un match?

Una partita pò finisce in modi diffirenti. Singles hè ghjucatu à u megliu di trè o cinque setti, secondu u torneu. Doppiu hè ancu ghjucatu per u megliu di trè o cinque setti. U vincitore di a partita hè u ghjucatore o duo chì vince u numeru necessariu di set prima. Se l'ultimu set di una partita hè ligata à 6-6, un tiebreak hè ghjucatu per determinà u vincitore. In certi casi, una partita pò ancu finisce prematuremente se un ghjucatore si ritira per una ferita o un altru mutivu.

Gestione di a cumpetizione

U rolu di u capu di a razza

U direttore di partita hè un ghjucadore impurtante in u tennis. U sistema di gestione di a razza hè custituitu da un cursu per u capu di corsa, chì hè cunclusu cù un ghjornu di cursu. Duranti sta ghjurnata di corsu, l'insignamentu di u testu di u corsu nantu à e regule è i pezzi di set hè tutelatu da un direttore di partita espertu. U Direttore di u Torneo cunnosce tutte e regule è i punti chì deve esse decisu durante una partita.

U direttore di u partitu hà una sedia elevata à l'estremità di u tribunale è cunnosce e regule di tennis. Ellu o ella decide nantu à i pezzi di set obligatorii è richiede permessu per i pause di bagnu o cambiamenti di cammisa di i ghjucatori. U direttore di u torneu mantene ancu i genitori eccessivamente entusiasti è altri spettatori modesti è guadagna u rispettu di i ghjucatori.

vinile

A partita di tennis più veloce di sempre

U 6 di maghju di u 2012, u tennista francese Nicolas Mahut è l'American John Isner s'hè ghjucatu in a prima volta di Wimbledon. A partita durò micca menu di 11 ore è 5 minuti è hà cuntatu 183 partite. U quintu set solu durò 8 ore è 11 minuti. In fine, Isner hà vintu 70-68 in u quintu set. Questa partita legendaria hà stabilitu u record per a partita di tennis più longa di sempre.

U serviziu più duru mai registratu

L'Australian Samuel Groth hà stabilitu un record u 9 di lugliu di u 2012 per u serviziu di tennis più duru mai registratu durante un torneu ATP. Duranti u torneu di Stanford hà culpitu un serve di 263,4 km/h. Questu hè sempre u record per u serviziu più duru mai registratu in u tennis maschile.

A maiò parte di i partiti di serviziu consecutivi vintu

U svizzero Roger Federer detene u record per a maiò parte di vittorie consecutive in partite di serviziu in u tennis maschile. Trà u 2006 è u 2007, hà vintu 56 partiti consecutivi di serviziu nantu à erba. Stu record hè statu uguagliatu in u 2011 da u Croatu Goran Ivanišević à u torneu ATP di Wimbledon.

A finale di Grand Slam più veloce di sempre

U 27 di ghjennaghju di u 2008, u serbiu Novak Djokovic è u francese Jo-Wilfried Tsonga anu ghjucatu in a finale di l'Australian Open. Djokovic hà vintu a partita in trè set 4-6, 6-4, 6-3. A partita durò solu 2 ore è 4 minuti è hà stabilitu u record per a finale di Grand Slam più veloce di sempre.

A maiò parte di i tituli in Wimbledon

U svedese Björn Borg è u britannicu William Renshaw anu vintu cinque volte u single maschile à Wimbledon. In u tennis di e donne, l'americana Martina Navrátilová hà vintu nove tituli di single di Wimbledon, tenendu u record per u più tituli di Wimbledon in u tennis femminile.

A più grande vittoria in una finale di Grand Slam

L'Americanu Bill Tilden hà vintu a finale di l'Open di l'U.S. 1920 contr'à u canadianu Brian Norton 6-1, 6-0, 6-0. Questa hè a più grande vittoria di sempre in una finale di Grand Slam.

I più ghjovani è più vechji vincitori di Grand Slam

A stella di tennis americana Monica Seles hè a più ghjovana vincitrice di un Grand Slam. Hà vintu l'Open di Francia in u 1990 à l'età di 16 anni. L'Australian Ken Rosewall hè u più anticu vincitore di Grand Slam mai. Hà vintu l'Australian Open in 1972 à l'età di 37 anni.

A maiò parte di i tituli di Grand Slam

U Svizzeru Roger Federer detene u record per u più tituli di Grand Slam in u tennis maschile. Hà vintu un totale di 20 tituli di Grand Slam. Margaret Court d'Australia hà vintu u più tituli di Grand Slam in u tennis femminile, cù 24.

Chjave

U tennis hè un sport indipendente chì pò esse ghjucatu individualmente o cum'è una squadra, è a basa di u sportu hè una rachetta, una bola è una pista di tennis. Hè unu di i sporti più antichi in u mondu è hè diventatu soprattuttu populari trà l'elite in u Medievu.

Joost Nusselder, u fundatore di referees.eu hè un venditore di cuntenutu, babbu è ama scrive nantu à tutti i tipi di sport, è hà ancu fattu assai sportu per a maiò parte di a so vita. Avà dapoi u 2016, ellu è a so squadra anu creatu articuli di blog utili per aiutà lettori fideli cù e so attività sportive.